1 P[mântu’ntreg avea pe-atunci o singur[ limb[ \i acelea\i cuvintea. 2 |i a fost c[, pornind din p[r@ile R[s[ritului, oamenii au g[sit un \es în @ara |inear \i s’au a\ezat acolo. 3 |i au zis unul c[tre altul: „Hai s[ facem c[r[mizi \i s[ le ardem în foc!” |i au folosit c[r[mida în loc de piatr[, iar smoala în loc de var. 4 |i au zis: „Hai s[ ne cl[dim un ora\ \i un turn al c[rui vârf s[ ajung[ la cer, \i s[ ne facem un nume, ca s[ nu mai fim împr[\tia@i pe fa@a ’ntregului p[mânt!”
5 |i S’a pogor_t Domnul s[ vad[ cetatea \i turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6 |i a zis Domnul: „Iat[ c[ ei sunt un singur popor \i au to@i o singur[ limb[; \i acesta-i doar începutul a ceea ce vor face; de-acum nu se vor mai opri de la tot ceea ce \i-au pus în gând s[ fac[. 7 Hai s[ ne pogor_m \i acolo s[ le încâlcimb graiul, pentru ca unul altuia s[ nu-\i mai în@eleag[ limba”. 8 |i de acolo i-a împr[\tiat Domnul pe fa@a ’ntregului p[mânt \i ei au încetat s[ mai zideasc[ cetatea \i turnul. 9 E pricina pentru care cetatea aceea s’a numit Babilonc, pentru c[ acolo a încâlcit Domnul limbile a tot p[mântul \i de acolo i-a împr[\tiat Domnul Dumnezeu pe toat[ fa@a p[mântuluid.
10 Iat[-i acum pe urma\ii lui Seme: Sem era de o sut[ de ani când i s’a n[scut Arfaxad, la doi ani dup[ potop. 11 Dup[ na\terea lui Arfaxad, Sem a mai tr[it cinci sute de ani \i i s’au n[scut fii \i fiice; \i a murit.
12 Arfaxad a tr[it o sut[ treizeci \i cinci de ani \i atunci i sΓÇÖa n[scut Cainan. Dup[ na\terea lui Cainan,
